Cookie-urile      Politica de confidențialitate
ARTICOLE Protopopiatul Ortodox Sighisoara

Arhipăstorul Alba Iuliei a săvârşit slujba înmormântării pentru Părintele Ioan Boian

Arhipăstorul Alba Iuliei a săvârşit slujba înmormântării  pentru Părintele Ioan Boian Luni, 7 septembrie, în ajunul praznicului Naşterii Maicii Domnului, începând cu ora 12.00, Înaltpreasfinţitul Irineu, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat slujba înmormântării pentru vrednicul de pomenire Părintele Ioan Boian, fost protopop al Protopopiatului Sighişoara.

Părintele Ioan Boian s-a născut la 27 februarie 1931 în satul Şapartoc, din părinţii ţărani Nicolae şi Victoria Boian. Dragostea faţă de biserică o dobândeşte în familie încă din primii ani de viaţă, determinând absolvirea (în 1948) a Şcolii de Cântăreţi Bisericeşti Dimitrie Cunţanu din Sibiu. După absolvire este nevoit să desfăşoare şi unele activităţi civile pentru a-şi asigura traiul şi pentru a-şi ajuta părinţii. Încorporat în 1951, îndeplineşte un stagiu militar de 3 ani şi o lună. După lăsarea la vatră în 1954, la îndemnul preotului profesor Dumitru Călugăr, se înscrie la Seminarul Teologic din Cluj în anul 3, fiindu-i recunoscuţi cei doi ani de şcoală de cântăreţi. Urmează cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu, susţinând licenţa în 1965.

Este hirotonit de către Mitropolitul Ardealului Nicolae Colan, preot pe seama parohiei Ogar (astăzi Poieniţa) din protopopiatul Târgu-Mureş, în aprilie 1960, parohie în care stă doar câteva luni, fiind transferat în acelaşi an în Parohia Daia cu filia Şapartoc (satul natal), Protopopiatul Sighişoara. În 1971, este transferat la cerere în Parohia Hodac, Protopopiatul Reghin, pe care o păstoreşte până în 1977, când vrednicul de pomenire Episcopul Emilian Birdaş îi propune să accepte transferul ca preot protopop la Miercurea Ciuc, judeţul Harghita. Tot hotărârea Episcopului Emilian determină transferul său, în 1983, ca protopop al Protopopiatului Sighişoara şi preot la parohia Sighişoara II. Aici îşi desfăşoară activitatea până la 1 ianuarie 2000, când se pensionează din funcţia de protopop, rămânând doar preot paroh până în 2009, când se pensionează şi de la parohie.

Întreaga activitate i-a fost recunoscută prin distincţiile oferite de către ierarhii cu care a colaborat, încununate de primirea distincţiei Crucea Patriarhală personal de la Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, în anul 2000.

La sfârşitul slujbei, s-a dat citire şi mesajelor de condoleanţe ale Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Laurenţiu, Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, şi al Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.