Cookie-urile      Politica de confidențialitate
PAROHII Protopopiatul Ortodox Sighisoara

PAROHIA ORTODOXĂ SIGHIŞOARA V

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Sighişoara V, având hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, aparţine din punct de vedere administrativ de Protopopiatul Ortodox Român Sighişoara, Arhiepiscopia Alba Iulia.
După revoluţia din 1989 din ţara noastră, după 50 de ani de totalitarism, în oraşul Sighişoara se materializează ideea înfiinţării mai multor parohii ortodoxe, pentru a putea face faţă nevoilor spirituale ale credincioşilor. În anul 1997 ia fiinţă parohia noastră, situată, o parte într-o zonă de deal, zonă mai veche a oraşului, iar cealaltă parte în imediata apropiere a noii biserici parohiale, într-un cartier de blocuri.

Municipiul Sighişoara, situat în partea centrală a Podişului Transilvaniei, pe malul râului Târnava Mare, atestat documentar la anul 1280, cu dovezi de existenţă din perioada daco-romană, (castrele romane descoperite în regiune) dar şi dovezi arheologice mai vechi, încă din perioada preistorică. Situarea într-o regiune traversată de două drumuri romane principale, explică interesul major pentru cetatea Sighişoarei de-a lungul secolelor următoare, de la năvălirile barbarilor, epoca voievodatelor, apoi colonizarea în zonă a saşilor şi a ungurilor. Aceştia, colonizaţii, o vor numi pe rând „Castrum Sex”, „Schespruch”, „Seguswar”, etc., pentru ca abia la 1435 să apară cu numele românesc de astăzi – Sighişoara.

De-a lungul secolelor, oraşul are o economie înfloritoare, o viaţă cultural-religioasă activă. Cu toate acestea, elementul românesc este marginalizat şi abia la 1778 se construieşte prima biserică românescă, undeva la marginea aşezării. După Marea Unire de la 1918, administraţia românească de atunci şi-a facut o prioritate din a face un act de reparaţie istorică românilor ardeleni, şi anume acela de a pune pe români în condiţii de viaţă religioasă egală cu cea a celorlalte culte, a „naţiunilor privilegiate” până atunci, sprijinind construcţia de biserici româneşti în Transilvania. Astfel, în 1936, când Sighişoara este condusă de primul primar român din istoria sa de secole, Aurel Mosora (1894-1962), românii sighişoreni se bucură de nou construita catedrală, cea de-a doua biserică ortodoxă românească a oraşului.



Istoricul bisericii parohiale

La 1 August 1997 se înfiinţează Parohia Ortodoxă Română Sighişoara V, prin decizia Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei - păstorită la acea vreme de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ -, fără lăcaş de cult, cu îndemnul să se înceapă în cel mai scurt timp construirea acestuia.
Astfel, la 7 septembrie 2000 se sfinţeşte piatra de temelie, de către Înaltpreasfinţitul Andrei al Alba Iuliei. Între 2004 şi 2006 se construieşte demisolul. În 2007 se începe zidirea, lucrare terminată în 2008. Începută în anul 2009 lucrarea de construire a acoperişului (cupolele, bolţile, cupola centrală şi se ridică turnul), se încheie în aprilie 2010 (structura lemnoasă învelită în ţiglă) cu montarea crucilor pe cupole şi turn.

În 2011 se amenajează şi se pregăteşte pentru slujire demisolul bisericii. La sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, din 15 august 2011, se săvârşeşte slujba sfeştaniei de sfinţire a capelei de la demisol şi se începe slujirea în capelă.
La 19 martie 2012 are loc prima vizită pastorală a Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei în parohia noastră.

Tot în primăvara anului 2012, la 30 mai, se sfinţeşte troiţa din marmură de lângă biserică. În acelaşi an se execută şi se montează uşile exterioare, din lemn de stejar, precum şi geamurile din lemn stratificat cu sticlă termopan.
La începutul anului 2013 se execută scara metalică interioară (accesul din demisol până în turn) şi instalaţia electrică definitivă a bisericii, şi încep lucrările de tencuire şi zugrăvire a exteriorului bisericii, simultan cu pictarea celor 92 de ocniţe exterioare de către pictorul bisericesc sighişorean Mihai Alecu.

Remodelarea proiectului de arhitectură al bisericii noastre a fost realizat de Doamna Dipl. Arhitect Marcela Maria Duca, construcţia fiind concepută sub formă de cruce trilobată, având toate celelalte elemente arhitecturale tradiţionale ale bisericiilor ortodoxe (la exterior, brâie, ocniţe, etc., iar la interior pictura, mobilierul, etc.). Construcţia este realizată din beton (demisolul), beton armat (elementele de rezistenţă), zidărie din căramidă, având acoperişul din structură lemnoasă învelită cu ţiglă. Lungimea bisericii este de 21,7 m, pe o lăţime de 13,8 m între abside şi 7,4 m în pronaos. Înălţimea cupolei centrale este de 15 m, iar a turnului clopotniţei de 22,5 m.

Cel căruia i-a încredinţat Dumnezeu prin decizia Înalpreasfinţitului Arhiepiscop Andrei această nouă parohie, precum şi construirea noului lăcaş de cult este Preotul Ioan Cosmin Boian, căruia i-au stat alături de la începutul acestui aneveoios drum, cântăreţul Teodor Marian Ţepeş şi epitropul Gheorghe Filip, împreună cu întreg Consiliul Parohial şi vrednicii credincioşi.



Cimitirele

Parohia Sighişoara V are în administrare 4 cimitire, 2 dintre ele (cel din dealul Berigazului şi Goldberich) fiind consemnate şi într-un document al protopopului Zaharie Boiu (1848-1893) încă în sec. al XIX-lea.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

În sec. al XIX-lea, preoţii care activau în Sighişoara, împreună cu dascălii şcolii confesionale, datorită faptului că şcoala era departe de cătunele oraşului unde existau copii, deschid, fără ştirea autorităţilor vremii, şcoli clandestine în casele din aceste cătune. O astfel de şcoală clandestină a funcţionat şi pe teritoriul de astăzi al parohiei noastre, în cătunul Aurel Vlaicu.
Sub conducerea protopopului Dumitru Moldovan funcţionează societatea „Reuniunea Femeilor Ortodoxe Române” (1904), societate care se ocupă cu acţiuni filantropice şi sociale.

Societatea „ASTRA” se constituie la Sighişoara în 1871 cu implicarea activă a preoţilor oraşului. După 1918, în Sighişoara, se desfăşoară o bogată activitate culturală şi artistică românească, dezvoltată mai ales în cadrul şcolii confesionale. Aici se nasc corurile „Societatea Sfântul Gheorghe” şi „Doina Târnavelor a tinerimii intelectuale” precum şi societatea „Sfânta Anastasia Şaguna” a elevelor din cursul superior primar.



Profilul actual al parohiei

Parohia Sighişoara V are în acest moment circa 1700 de credincioşi, care, prin contribuţia lor au reuşit ridicarea bisericii. Cu toate acestea, au participat la toate acţiunile de ajutorare a celor în situaţii materiale şi sociale deosebite, cât şi la sprijinirea centrelor sociale din protopopiat, prin colecte şi donaţii. Nădăjduim ca după terminarea bisericii noastre să putem desfăşura şi alte activităţi sociale şi culturale în aşa fel încât să arătăm ca suntem demni de vrednicii noştri înaintaşi.



Datele de contact ale parohiei

Parohia Ortodoxă Română Sighişoara V, hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, Sighişoara, str. Bastionului nr.1, jud. Mureş,
Adresa bisericii: Sighişoara, str. Mihai Viteazu nr. 1A, Jud. Mureş
Telefon: 0265 772847, 0786 052335.

Surse bibliografice
  • - Monografia Judeţului Târnava Mare, Ed. Miron Neagu, Sighişoara, 1943.
  • - Boian, Ioan, Scurt istoric al protopopiatului Ortodox Român Sighişoara, Ed. Agnos, Sibiu, 2012.
  • - Giurgiu, Emil, Sighişoara, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.


Preot Ioan Cosmin Boian - IconomPreot Ioan Cosmin Boian

Data naşterii: 14.05.1968
Localitatea: Sighişoara
Judeţul: Mureş
Stare civilă: căsătorit
Copii: 2
Studii: Facultatea de Teologie Sibiu (1995)
Hirotonit preot: 14.07.1996
Rang bisericesc: Iconom
Telefon: 0786052335

Galerie foto

  • Biserica cu hramul: „Înălţarea Sfintei Cruci”
  • Biserica cu hramul: „Înălţarea Sfintei Cruci”
  • Biserica Sighişoara V
  • Biserica cu hramul: „Înălţarea Sfintei Cruci”
  • Interior biserică
  • Consiliul parohial