Cookie-urile      Politica de confidențialitate
PAROHII Protopopiatul Ortodox Sighisoara

MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE” - SIGHIŞOARA

Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, se află în jurisdicţia Protopopiatului Ortodox Român Sighişoara, judeţul Mureş, Arhiepiscopia Alba Iulia.
Amplasată la doar patru km S de centrul municipiului Sighişoara , în cartierul Aurel Vlaicu, Mănăstirea cu viaţă de obşte, ce poartă hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir” (26 octombrie) , se înscrie în categoria aşezămintelor monahale recent înfiinţate, fără nicio legătură cu vreo mănăstire existentă în aceste locuri în veacurile anterioare, motivul înfiinţării fiind dorinţa credincioşilor din zonă şi a Părintelui protopop Ioan Boian.

În vechime cartierul Aurel Vlaicu a fost un cătun locuit de români, aflat în vecinătatea cetăţii medievale săseşti. Cu timpul însă el a fost integrat în periferia municipiului Sighişoara din care face parte astăzi. Zona şi-a păstrat aspectul rural şi ambianţa naturală, departe de zgomotul oraşului. Împrejurimile împădurite şi frumuseţea peisajului dau o notă de pitoresc şi tihnă, iar drumul care urcă spre mănăstire te introduce treptat în atmosfera de linişte şi rugăciune care domneşte în acest loc.



Istoricul zidirii

Cu toate că Arhiepiscopia Alba-Iuliei şi-a dat acceptul privind înfiinţarea vetrei monahale de la Sighişoara, fiind săvârşită şi slujba de sfinţire a pietrei de temelie pentru ridicarea bisericii – la 26 octombrie 1997 – în prezenţa Înaltpreasfinţitului Andrei Andreicuţ, lucrările efective au fost demarate un an mai târziu. În toamna anului 1998, fostul stareţ al mănăstirii Lupşa (jud. Alba), protosinghelul Ghelasie Ţepeş, împreună cu alţi patru călugări (ieromonahul Emanuel, rasoforul Ioil, rasoforul Irineu şi fratele Simion) sosesc aici şi dau viaţă mănăstirii.

Terenul pe care este ridicată mănăstirea a fost donat de familiile Ferezan Aurel şi Elena, Cornel Stanciu, Gheorghe Stanciu şi Maria Botea, astfel încât la sosirea monahilor de la Lupşa s-au început ample lucrări de construcţie şi amenajare a complexului monahal. Mai întâi s-a amenajat un paraclis la subsolul actualei biserici, pentru oficierea slujbelor. Apoi, între anii 1999-2000 s-a ridicat corpul de chilii, paraclisul cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, trapeza şi stăreţia, pentru ca în vara anului 2001 să fie demarată şi finalizată zidirea propriu-zisă a bisericii şi a unor anexe (atelier, gospodărie, garaj). Pentru anul următor, 2002, reţinem finisarea tuturor acestor lucrări, ridicându-se însă şi un arhondaric (casă pentru pelerini) cu 80 de locuri de cazare, o trapeză mare şi clopotniţa - amplasată în partea de nord-est a complexului monahal, pe sub care se face accesul în incinta mănăstirii.

Slujba de sfinţire a mănăstirii a avut loc în ziua de vineri, 6 mai 2005 – de Izvorul Tămăduirii – fiind săvârşită de Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Alba-Iuliei, însoţit de Preasfinţitul Daniil Stoenescu, Episcopul Daciei Felix (Vârşeţ – Serbia), înconjuraţi de un sobor de 70 de preoţi şi diaconi şi în prezenţa a peste 5000 de credincioşi veniţi de pretutindeni, răspunsurile la strană fiind date de Grupul Psaltic „Nectarie Protopsaltul” din Bucureşti. Cu această ocazie Părintele stareţ Ghelasie a fost hirotesit arhimandrit, primind Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie acordată în Patriarhia Română.
Din anul 1998 slujirea de stareţ a fost încredinţată Părintelui Arhimandrit Ghelasie Ţepeş care este în acelaşi timp şi îndrumătorul unei obşti monahale ce numără doisprezece vieţuitori.



Arhitectura (plan, dimensiuni, materiale de construcţie)

Biserica a fost construită în stilul cruce greacă înscrisă, cu un mic pridvor deschis la intrare, susţinut de doi stâlpi şi încoronat de pictura în mozaic a icoanei hramului. În interior remarcăm împărţirea tripartită în pronaos, naos şi altar. Astfel, pentru primele două părţi, bolta semicilindrică este identică, absidele laterale ale naosului fiind poligonale, în cinci laturi, aceleaşi caracteristici prezentând şi absida altarului. Cupola naosului este susţinută de pandantivi, turla cupolei fiind singura ce încoronează lăcaşul de cult. Biserica este construită din zidărie de cărămidă de 50 cm grosime, cu stâlpi, sâmburi, centuri şi arce din beton armat şi este pardosită cu marmură. Are lungimea de 25,15 m, lăţimea de 15,40 m (în naos) şi 8,40 m (în pronaos) şi înălţimea de 14 m.

Paraclisul face parte din categoria lăcaşurilor de cult de tip sală, fără abside laterale, păstrându-se forma de navă, cu altar şi naos uşor alungit. Are lungimea de 8,70 m şi lăţimea de 5 m. Zidăria este din BCA cu stâlpi, grinzi şi placă de beton armat.
Corpul de chilii în formă de U este construit pe două nivele şi cuprinde 3 părţi: P1 - lungime 29,80 m şi lăţime 10,50 m; P2 - lungime 23,40 m şi lăţime 6,90 m; P3 - lungime 31,30 m şi lăţime 6,90 m. Zidăria este din BCA cu stâlpi, grinzi şi placă de beton armat.
Arhondaricul este construit pe 3 nivele din cărămidă cu stâlpi, grinzi şi placă de beton armat, având o lungime de 31,30 m şi o lăţime de 10,50 m.
Clopotniţa este ridicată din cărămidă, stâlpi şi placă de beton armat şi are dimensiunile: la bază - lungime 11,30 m, lăţime 4 m; în partea superioară - lungime 4,80 m, lăţime 4 m; înălţime 8,75 m. Toate clădirile sunt tencuite la exterior cu terasit şi acoperite cu ţiglă.



Pictura şi sculptura. Obiecte de cult

Pictura bisericii realizată în vara anului 2003 în tehnica fresco, în stil neobizantin, a fost executată de Constantin Bumbu şi fiii săi Liviu şi Emanuel din Dej. Programul iconografic, extrem de bogat, oferă credinciosului un spectru larg de scene şi o paletă coloristică vie, extrem de plăcută. De pildă, pe latura de vest a pronaosului descoperim un adevărat ciclu mariologic: Adormirea Maicii Domnului – în partea superioară, iar în registrul inferior Naşterea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii şi Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Apoi pe bolta semicilindrică remarcăm medalioanele consacrate Sfântului Ioan Botezătorul, Maicii Domnului Oranta şi Sfintei Treimi de la Stejarul Mamvri, încadrate la rândul lor de câte alte patru medalioane mai mici reprezentând prooroci ai Vechiului Testament şi sfinţi scriitori de cântări. Conca absidelor laterale şi cea a altarului păstrează scenele consacrate pentru aceste spaţii, la fel ca şi celelalte părţi constitutive din lăcaşul de cult.

O notă aparte are pictura de la baza cupolei, mai precis reprezentările iconografice în spaţiul dintre pandantivi. Astfel, între evangheliştii Ioan şi Luca apare medalionul Iisus Hristos Emanuel, între Ioan şi Matei, Sfânta Mahramă, între Matei şi Marcu a fost executată scena Iisus Hristos Înger de Mare Sfat (Isaia 9, 5), pentru ca între evangheliştii Marcu şi Luca să fie reprezentată Sfânta Cărămidă (trimitere la pasajul biblic în care se vorbeşte despre piatra din capul unghiului neluată în seamă de zidari – I Petru 2, 7).
Absida altarului este separată de corpul navei prin intermediul catapetesmei sculptate în lemn de stejar, la fel ca şi mobilierul interior, de către sculptorul Gheorghe Ursu din Crăcăoani (jud. Neamţ).

În exterior, biserica a fost împodobită cu câteva reprezentări iconografice realizate în tehnica mozaic de către Cristian Ţighir din Timişoara. Remarcăm câte două icoane pe pereţii laterali ai pronaosului: Sfântul Nicolae şi Sfântul Arhanghel Mihail – în partea de S, respectiv Sfântul Ghelasie de la Râmeţ şi Sfântul Arhanghel Gavriil – pe latura de N. De asemenea, în dreptul absidelor sunt reprezentaţi: Domnul Iisus Hristos Mare Arhiereu – la absida altarului, Maica Domnului – pe latura de S şi Sfântul Ioan Botezătorul – pe latura de N.
Paraclisul a fost pictat în anul 2001 în tehnica fresco, în stil neobizantin de către Nicolae George Sorin din Bucureşti. Ies în evidenţă pe latura de E a altarului reprezentările Cinei de Taină şi a Maicii Domnului Oranta inspirate din pictura Mănăstirii Stavronichita din Sfântul Munte Athos. Catapeteasma, stranele, precum şi sfânta masă şi proscomidiarul sunt realizate din stejar masiv de către sculptorul amintit mai sus.

În biserica mănăstirii se află aşezată la loc de cinste o copie a Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Potoleşte întristările noastre”. Ea a fost adusă de la Moscova din dorinţa Părintelui Stareţ Arhimandritul Ghelasie Ţepeş şi a obştii de aici şi a fost sfinţită de către Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului în ziua de duminică, 21 iulie 2013.
Tot în biserică se păstrează în două racle din lemn de stejar părticele din moaştele a patruzeci de sfinţi [Sf. Pr. Ioan Botezătorul, Sf. Ier. Nicolae, Sf. Ap. Simon Zilotul, Sf. M. Mc. Dimitrie, Sf. M. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Irina din Mitilene (Lesbos), Sf. M. Mc. Ecaterina, Sf. M. Mc. şi Tămăduitor Pantelimon, Sf. Ier. Nifon, Patr. Constantinopolului, Sf. Mucenici din Gaza Palestinei, Sf. Ier. Donat, episcop de Arezzo, Sf. Mc. Candid, Urban şi Felix, Sf. Sfinţit Mc. Elefterie, Sf. Mc. Mamant, Sf. Ier. Vasile, Grigorie şi Ioan, un Sf. Ier. de la Sinodul I Ecumenic (necunoscut), Sf. Cuv. Petru Athonitul, Sf. Ier. Dimitrianos, episcop de Xýtroi (Kythréa – Cipru), Sf. M. Mc. Teodor Tiron şi Teodor Stratilat, Sf. Mc. Paraskevi, Sf. M. Mc. Eufimia, Sf. Mironosiţă Maria Magdalena, Sf. Ana, mama Maicii Domnului, Sf. Sfinţit Mc. şi Ap. Iacob cel Mic, ruda Domnului, Sf. Mc. Agni, Sf. Ier. Nectarie din Eghina, Sf. Mucenici de la Măn. Sf. Gherasim de la Iordan, Sf. Mucenici din Sinai, Sf. 14.000 de prunci ucişi din porunca lui Irod, Cuv. Gherman de la Solovăţ, Cuv. Neofit Sihastrul de la Stânişoara, Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel.



Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Activitatea culturală:
- în fiecare an, Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” este gazda conferinţelor preoţeşti, întruniri la care participă preoţii şi stareţii din Protopopiatul Sighişoara şi în cadrul cărora sunt tratate diverse teme propuse de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;
- tot aici au avut loc mai multe sinaxe monahale la care au participat Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Irineu Pop, stareţi şi stareţe, duhovnici şi vieţuitori ai mănăstirilor din Arhiepiscopia Alba Iuliei;
- manifestările academice prilejuite de ediţiile „Şcolii Internaţionale de Vară a Doctoranzilor în Teologie Ortodoxă” reunesc la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, profesori şi doctoranzi din ţară şi străinătate;
- găzduirea mai multor ediţii ale Taberei de pictură iconografică pe suport de lemn şi sticlă „Icoana Contemporană din Ardeal” la care participă iconari din judeţul Mureş;
- cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Preacuviosul Părinte Stareţ Arhimandrit Ghelasie Ţepeş a susţinut mai multe conferinţe duhovniceşti la invitaţia ASCOR Braşov;
- corul monahilor a participat la a doua ediţie a Festivalului de muzică sacră „Cântaţi lui Dumnezeu cu bucurie” organizat de Arhiepiscopia Alba Iuliei (23 mai 2013) şi susţine un recital de colinde în cadrul Concertului anual de colinde organizat în catedrala „Sfânta Treime” din Sighişoara.



Profilul actual al mănăstirii
Activităţi pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice ş.a.

Între numeroasele vetre monahale din centrul Ardealului, Mănăstirea Sighişoara se distinge prin deschiderea faţă de credincioşii care îi calcă pragul . Figura luminoasă a stareţului Ghelasie, tinereţea obştii, frumuseţea slujbelor şi cadrul natural în care este amplasată mănăstirea sporesc an de an numărul pelerinilor. În întâmpinarea nevoilor duhovniceşti ale credincioşilor, preoţii slujitori vin cu o atitudine deopotrivă înţelegătoare şi riguroasă, înrădăcinată în tradiţia spiritualităţii ortodoxe. Credincioşii sunt chemaţi la o viaţă duhovnicească echilibrată în care se îmbină fericit rugăciunea personală, legătura constantă cu duhovnicul, participarea activă la Sfânta Liturghie prin mărturisirea păcatelor şi împărtăşirea cu Sfintele Taine potrivit rânduielilor canonice ale Bisericii Ortodoxe.

Pe plan cultural se continuă desfăşurarea aceluiaşi tip de activităţi, îmbinându-se astfel în cadrul spaţiului mănăstiresc, atât de firesc, studiul teologiei, arta iconografică şi trăirea credinţei ortodoxe. De asemenea, Părintele Stareţ Ghelasie, împreună cu obştea, vine în permanenţă în sprijinul familiilor nevoiaşe, a preoţilor din parohiile sărace, a orfanilor, a văduvelor şi a persoanelor cu dizabilităţi care sunt ajutaţi cu cele de trebuinţă. Totodată sunt organizate periodic colecte pentru diferite cazuri sociale, iar cu ocazia marilor Praznice de peste an monahii împreună cu credincioşii cercetează şi mângâie cu daruri şi colinde pe cei aflaţi în suferinţă (Centrul creştin medical de zi „Filantropia”, Căminul de bătrâni şi Complexul de servicii pentru copii cu deficienţe neuropsihiatrice din Sighişoara).



Datele de contact

Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, Str. Aurel Vlaicu, nr. 26A, Loc. Sighişoara, Jud. Mureş, Cod poştal: 545400
Telefon / Fax: 0265 / 771023
E-mail: manastirea_sighisoara@yahoo.com
Website: www.manastireasighisoara.ro

Parintele Arhimandrit Gelasie Ţepes - StareţParintele Arhimandrit
Gelasie Ţepes

Data naşterii: 27.05.1962
Localitatea: Măgheruş
Judeţul: Mureş
Stare civilă: necăsătorit
Studii:
- Facultatea de Teologie Sibiu (1997)
- Facultatea de Drept Bucureşti (2006)
Hirotonit preot: 15.08.1992
Rang bisericesc: Stareţ
Telefon: 0729841022

Galerie foto

  • Mănăstirea „Sfântul Dimitrie”
  • Mănăstirea „Sfântul Dimitrie”
  • Mănăstirea „Sfântul Dimitrie”
  • Mănăstirea „Sfântul Dimitrie”
  • Mănăstirea „Sfântul Dimitrie”
  • Interior mănăstire
  • Interior mănăstire
  • Interior mănăstire
  • Racle cu sfinte moaşte
  •  
  • Obştea mănăstirii
  • Obştea mănăstirii